Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate

(actualizata septembrie 2014) 

 

 

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1 - Principii

ART. 1 Scopul prezentei legi este protecţia informaţiilor clasificate si a surselor confidenţiale ce asigura acest tip de informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor.

ART. 2 (1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.

(2) Accesul la informaţiile clasificate este permis numai in cazurile, in condiţiile si prin respectarea procedurilor prevăzute de lege. 

ART. 3 Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată in sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorarii Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor si a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi si răspândi informaţii.

ART. 4 Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:

a) protejarea informaţiilor clasificate impotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conţinutului acestora, precum si impotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;

b) realizarea securităţii sistemelor informatice si de transmitere a informaţiilor clasificate.

ART. 5 Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:

a) sa prevină accesul neautorizat la informaţiile clasificate;

b) sa identifice împrejurările, precum si persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune in pericol securitatea informaţiilor clasificate;

c) sa garanteze ca informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, sa le cunoască;

d) sa asigure protecţia fizica a informaţiilor, precum si a personalului necesar protecţiei informaţiilor clasificate.

ART. 6 (1) Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate sunt obligatorii si se stabilesc de către Serviciul Roman de Informaţii numai cu acordul Autorităţii Naţionale de Securitate.

(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi in concordanta cu interesul naţional, precum si cu criteriile si recomandările NATO.

(3) In cazul unui conflict între normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate si normele NATO, in aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.

ART. 7 (1) Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, in prealabil, cu privire la onestitatea si profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii.

(2) Pentru candidaţii la funcţii publice ce implica lucrul cu asemenea informaţii, precum si competenta de a autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioară numirii in acele funcţii si se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.

(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează in cadrul Autorităţii Naţionale de Securitate, care gestionează informaţii NATO, potrivit echivalentelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.

(4) Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:

a) Preşedintele României;

b) prim-ministru;

c) miniştri;

d) deputaţi;

e) senatori;

f) judecători;

g) procurori;

h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).

(5) Pentru judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabileşte prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi avizat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

ART. 8 Personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire si perfecţionare, la intervale regulate, potrivit standardelor naţionale de protecţie.

ART. 9 Protecţia informaţiilor clasificate vizează:

a) protecţia juridică;

b) protecţia prin măsuri procedurale;

c) protecţia fizica;

d) protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat sa asigure securitatea acestora;

e) protecţia surselor generatoare de informaţii.

ART. 10 (1) Instituţiile care deţin sau utilizează informaţii clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizaţiilor acordate personalului, sub semnătura.

(2) Fiecare autorizaţie se reverifica ori de câte ori este necesar sa se garanteze ca este conformă standardelor aplicabile funcţiei pe care respectivele persoane o ocupa.

(3) Reverificarea autorizaţiei este obligatorie si constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii ca menţinerea acesteia nu mai este compatibila cu interesele de securitate.

ART. 11 Accesul in clădirile si infrastructurile informatice in care se desfăşoară activităţi cu informaţii clasificate ori sunt păstrate sau stocate informaţii cu acest caracter este permis numai in cazuri autorizate.

ART. 12 Standardele de protecţie a informaţiilor clasificate, încredinţate persoanelor ori organizaţiilor din afară structurilor guvernamentale, vor fi necondiţionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri

ART. 13 Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite in domeniul protecţiei informaţiilor clasificate este obligatorie.

ART. 14 Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate.

 

SECŢIUNEA a 2-a - Definiţii

ART. 15 In sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) informaţii - orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulaţie;

b) informaţii clasificate - informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţionala, care,datorită nivelurilor de importanta si consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;

c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;

d) informaţii secrete de stat - informaţiile care privesc securitatea naţionala, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţionala si apărarea tarii;

e) informaţii secrete de serviciu - informaţiile a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;

f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:

- strict secret de importanta deosebita - informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepţionala securităţii naţionale;

- strict secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune grave securităţii naţionale;

- secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa producă daune securităţii naţionale;

g) protecţie juridică - ansamblul normelor constituţionale si al celorlalte dispoziţii legale in vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate;

h) protecţie prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitentii si deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru si de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor;

i) protecţie fizica - ansamblul activităţilor de paza, securitate si apărare, prin măsuri si dispozitive de control fizic si prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate;

j) protecţia personalului - ansamblul verificărilor si măsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu in legătura cu informaţiile clasificate, spre a preveni si înlătura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate;

k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea si acreditarea persoanei de a deţine, de a avea acces si de a lucra cu informaţii clasificate.

 

CAP. II

Informaţii secrete de stat

 

ART. 16 Protecţia informaţiilor secrete de stat este o obligaţie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intra in posesia acestora.

ART. 17 In categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:

a) sistemul de apărare a tarii si elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;

b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile forţelor angajate;

c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum si activităţile in legătura cu realizarea si folosirea acestora;

d) organizarea sistemelor de protecţie si apărare a obiectivelor, sectoarelor si la reţelele de calculatoare speciale si militare, inclusive la mecanismele de securitate a acestora;

e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicaţii si la reţelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

f) activitatea de informaţii desfasurata de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii si siguranţa naţionala;

g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;

h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat.

i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naţionale de metale si minereuri rare, preţioase, disperse si radioactive, precum si datele si informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

j) sistemele si planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa si alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;

k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice si investiţiile care au legătura cu siguranţa naţionala ori cu apărarea naţionala sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-ştiinţifice ale României;

l) cercetările ştiinţifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afară celor fundamentale, precum si programele pentru protecţia si securitatea materialelor si a instalaţiilor nucleare;

m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României si elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum si imprimarea si tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligaţiunilor de stat;

n) relaţiile si activităţile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum si informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, fata de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul roman si-a asumat obligaţia de protecţie.

ART. 18 (1) Informaţiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in funcţie de importanta valorilor protejate.

(2) Nivelurile de secretizare atribuite informaţiilor din clasa secrete de stat sunt:

a) strict secret de importanta deosebita;

b) strict secret;

c) secret.

ART. 19 Sunt împuterniciţi sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:

a) pentru informaţiile strict secrete de importanta deosebita:

1. Preşedintele României;

2. preşedintele Senatului si preşedintele Camerei Deputaţilor;

3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;

7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;

8. directorul Serviciului de Protecţie si Paza;

9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

10. secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei Deputaţilor;

11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica;

12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru;

b) pentru informaţiile strict secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum si funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;

c) pentru informaţiile secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) si b), precum si funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.

ART. 20 Orice persoana fizica sau juridică romana poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectiva, impotriva clasificarii informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată in condiţiile legii contenciosului administrativ.

ART. 21 (1) In subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

(2) Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor si a informaţiilor din aceasta categorie si a termenelor de menţinere in nivelurile de clasificare, a personalului verificat si avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat, a registrelor de autorizari menţionate la art. 10.

ART. 22 (1) Autorităţile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat in domeniile lor de activitate.

(2) Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de autorităţile ori de instituţiile publice, se aproba si se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informaţiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe si, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecţie.

ART. 23 (1) Instituţiile deţinătoare de informaţii secrete de stat poarta răspunderea elaborării si aplicării măsurilor procedurale de protecţie fizica si protecţie a personalului care are acces la informaţiile din aceasta categorie.

(2) Măsurile menţionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.

ART. 24 (1) Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum si menţiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.

(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare si marcare, inscriptionarile si menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere si circulaţie.

(3) Încadrarea informaţiilor secrete de stat in unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum si normele privind măsurile minime de protecţie in cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.

(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea naţionala.

(7) Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corecta si uniforma a informaţiilor secrete de stat, in stricta conformitate cu legea.

(8) Ghidul se aproba personal si in scris de funcţionarul superior autorizat sa clasifice informaţiile secrete de stat.

(9) Persoanele autorizate care copiaza, extrag sau reproduc in rezumat conţinutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat menţiunile aflate pe documentul original.

(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informaţiilor respective.

ART. 25 (1) Coordonarea generală a activităţii si controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Roman de Informaţii.

(2) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie si Paza si Serviciul de Telecomunicaţii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate si responsabilitate, structuri si măsuri proprii privind coordonarea si controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii.

(3) Coordonarea activităţii si controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale si Administraţia Naţionala a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale.

(4) Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, Guvernul si Consiliul Suprem de Apărare a Tarii stabilesc măsuri proprii privind protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Roman de Informaţii asigura acestor instituţii asistenta de specialitate.

(5) Protecţia informaţiilor nedestinate publicităţii, transmise României de alte state sau de organizaţii internaţionale, precum si accesul la informaţiile acestora se realizează in condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale sau înţelegerile la care România este parte.

ART. 26 (1) Pentru reprezentantele României in străinătate coordonarea activităţii si controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informaţii Externe in condiţiile prezentei legi.(2) Coordonarea si controlul măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat privind activitatea specifica a atasatilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României si a reprezentanţilor militari pe lângă organismele internaţionale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale.

ART. 27 Autoritatea Naţionala de Securitate exercita atribuţii de reglementare, autorizare si control privind protecţia informaţiilor clasificate NATO, in condiţiile stabilite prin lege.

ART. 28 (1) Accesul la informaţii secrete de stat este permis numai in baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

(2) Autorizaţia se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), in urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei in cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepţia celor prevăzute la art. 25 alin. (2) si (3), notifica Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat eliberarea autorizaţiei de acces.

(3) Accesul la informaţiile clasificate NATO se face in baza eliberării de către Autoritatea Naţionala de Securitate a autorizaţiilor si certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituţiile abilitate.

(4) Durata de valabilitate a autorizaţiei este de pana la 4 ani; in aceasta perioada verificările pot fi reluate oricând.

(5) Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.

ART. 29 Conducătorii agenţilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum si persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat, in cadrul raporturilor de colaborare, au obligaţia sa respecte prevederile legale privind protecţia acestora.

ART. 30 Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor romani care au si cetăţenia altui stat, precum si al persoanelor apatride la informaţiile secrete de stat si in locurile in care se desfăşoară activităţi si se expun obiecte sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai in situaţiile si in condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.

 

CAP. III

Informaţii secrete de serviciu

 

ART. 31 (1) Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina si menţiunea "personal", când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.

(3) Dispoziţiile art. 28 se aplica in mod corespunzător in domeniul informaţiilor secrete de serviciu.

(4) Neglijenţa in păstrarea informaţiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.

ART. 32 Conducătorii autorităţilor si instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat si ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi sa stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu si regulile de protecţie a acestora, sa coordoneze activitatea si sa controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, in conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

ART. 33 Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

 

CAP. IV

Atribuţiile Serviciului Roman de Informaţii

 

ART. 34 In vederea coordonării activităţii si exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Roman de Informaţii are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează, in colaborare cu autorităţile publice, standardele naţionale pentru informaţiile clasificate si obiectivele de implementare a acestora;

b) supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;

c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, întocmite de autorităţile si instituţiile publice, regiile autonome si societăţile comerciale deţinătoare de asemenea informaţii;

d) verifica modul in care sunt respectate si aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate de către autorităţile si instituţiile publice;

e) realizează la fata locului verificări si revizuiri de programe care vizează protecţia informaţiilor clasificate;

f) conlucrează cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat si cu Autoritatea Naţionala de Securitate in toate problemele privind aplicarea prezentei legi;

g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor si a locurilor care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităţilor si instituţiilor publice, a agenţilor economici si a persoanelor juridice de drept privat, si supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;

h) organizează si răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea, transportul si distribuirea in ţara a corespondentei cu caracter secret de stat si a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;

i) analizează si stabileşte măsurile in legătura cu reclamaţiile sau cu sugestiile legate de modul in care sunt aplicate programele de protecţie a informaţiilor clasificate;

j) constata nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate si aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală.

ART. 35 Serviciul Roman de Informaţii este obligat sa informeze Parlamentul si Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, anual si ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorităţi, in legătura cu constatările si concluziile rezultate din activitatea desfasurata pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă.

 

CAP. V

Obligaţii, răspunderi şi sancţiuni

 

ART. 36 (1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate sa asigure protecţia acestora, potrivit legii, si sa respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se menţin si după încetarea raporturilor de munca, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioada a menţinerii clasificarii informatiei.

(3) Persoana care urmează sa desfăşoare o activitate sau sa fie incadrata într-un loc de munca ce presupune accesul la informaţii clasificate va prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a secretului.

ART. 37 (1) Autorităţile publice, precum si celelalte persoane juridice care deţin sau cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat sau informaţii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare in vederea îndeplinirii obligaţiilor care le revin, precum si luării măsurilor necesare privitoare la protecţia acestor informaţii.(2) Răspunderea privind protecţia informaţiilor clasificate revine conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori altei persoane juridice deţinătoare de informaţii, după caz.

ART. 38 (1) Informaţiile secrete de stat se transmit, se transporta si se stocheaza in condiţiile stabilite de lege.

(2) Este interzisă transmiterea informaţiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autorităţile publice competente.

ART. 39 (1) Încălcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

(2) Persoanele încadrate in serviciile de informaţii si siguranţa sau ale armatei, aflate in serviciul relaţiilor externe, precum si cele special însărcinate cu protecţia informaţiilor secrete de stat, vinovate de deconspirari voluntare ori de acte de neglijenţa care au favorizat divulgarea ori scurgerea informaţiilor secrete, îşi pierd irevocabil calitatea.

ART. 40 (1) Contravenţiile la normele privind protecţia informaţiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate si persoanelor juridice.

 

CAP. VI

Dispoziţii finale

 

ART. 41 (1) In cadrul autorităţilor, instituţiilor publice si al agenţilor economici care deţin informaţii clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea si multiplicarea acestora, in condiţii de siguranţa.

(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori al agentului economic.

ART. 42 În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi in Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va stabili prin hotărâre:

a) clasificările informaţiilor secrete de stat si normele privind măsurile minime de protecţie in cadrul fiecărei clase;

b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea si distrugerea informaţiilor secrete de stat;

c) obiectivele, sectoarele si locurile care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

d) obligaţiilesi răspunderile autorităţilor si instituţiilor publice si ale agenţilor economici, ale altor persoane juridice, pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

e) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum si procedura verificărilor de securitate;

f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere si executare a unor lucrări de arte plastice in obiective sau locuri care prezintă importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;

g) regulile privitoare la accesul străinilor la informaţiile secrete de stat;

h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.

ART. 43 Prezenta lege va intra in vigoare la 60 de zile de la data publicării ei in Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 44 (1) Pe data intrării in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat in România, publicată in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 19/1972 privind unele măsuri in legătura cu apărarea secretului de stat, publicată in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum si orice alte dispoziţii contrare.

(2) Pe aceeaşi data expresia "secrete de stat" din conţinutul actelor normative in vigoare se va înlocui cu sintagma "informaţii secrete de stat".Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor in şedinţa din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

 

 
ISG Detectivi - Bucuresti, Calea 13 Septembrie, nr. 90
e-mail             - suport@isgdetectivi.ro
tel                   - +40735-485.001